COVID-19

Simptome COVID-19


COVID-19 este o boala cauzata de noul coronavirus, denumit SARS-CoV-2. OMS a aflat pentru prima data de acest nou virus la 31 decembrie 2019, in urma unui raport al unui grup de cazuri de “pneumonie virala” in Wuhan, Republica Populara Chineza.

• Febra
• Tuse seaca
• Oboseala

Alte simptome care sunt mai putin frecvente si pot afecta unii pacienti includ:
• Pierderea gustului sau a mirosului,
• Congestie nazala,
• Conjunctivita (denumita adeseori si “ochii rosii”)
• Durere in gat,
• Durere de cap,
• Dureri musculare sau articulare,
• Diferite tipuri de eruptii cutanate,
• Greata sau varsaturi,
• Diaree,
• Frisoane sau ameteli.

Simptomele bolii severe COVID-19 includ:

• Dificultati de respiratie
• Pierderea poftei de mancare,
• Confuzie,
• Durere persistenta sau presiune in piept,
• Temperatura ridicata (peste 38 ° C).


Alte simptome mai putin frecvente sunt:

• Iritabilitate,
• Confuzie,
• Constienta redusa (uneori asociata cu convulsii),
• Anxietate,
• Depresie,
• Tulburari de somn,
• Complicatii neurologice mai severe si mai rare, cum ar fi accident vascular cerebral, inflamatia creierului, delir si leziuni ale nervilor.

Persoanele de toate varstele care sufera de febra si/sau tuse asociate cu dificultati de respiratie, dureri sau presiune in piept sau pierderea vorbirii sau a miscarii ar trebui sa solicite imediat asistenta medicala. Daca este posibil, sunati mai intai la furnizorul dvs. de asistenta medicala, linia telefonica directa sau la unitatea de sanatate, pentru a putea fi directionat catre clinica potrivita.

Dintre cei care dezvolta simptome, majoritatea (aproximativ 80%) se recupereaza, fara a avea nevoie de tratament spitalicesc. Aproximativ 15% se imbolnavesc grav si necesita oxigen, iar 5% se imbolnavesc grav si au nevoie de ingrijire la terapie intensiva.

Complicatiile care duc la deces pot include: insuficienta respiratorie, sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA), sepsis si soc septic, tromboembolism si/sau insuficienta multiorgana, inclusiv leziuni ale inimii, ficatului sau a rinichilor.

In situatii rare, copiii pot dezvolta un sindrom inflamator sever la cateva saptamani dupa infectie.

Dintre cei care dezvolta simptome, majoritatea (aproximativ 80%) se recupereaza, fara a avea nevoie de tratament spitalicesc. Aproximativ 15% se imbolnavesc grav si necesita oxigen, iar 5% se imbolnavesc grav si au nevoie de ingrijire la terapie intensiva.

Complicatiile care duc la deces pot include: insuficienta respiratorie, sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA), sepsis si soc septic, tromboembolism si/sau insuficienta multiorgana, inclusiv leziuni ale inimii, ficatului sau a rinichilor.

In situatii rare, copiii pot dezvolta un sindrom inflamator sever la cateva saptamani dupa infectie.

Persoanele cu varsta de peste 60 de ani si persoanele cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arteriala, probleme cardiace si pulmonare, diabet, obezitate sau cancer, prezinta un risc mai mare de a dezvolta boli grave.

Cu toate acestea, oricine se poate imbolnavi de COVID-19 si poate deveni grav bolnav sau poate muri la orice varsta.

Unele persoane care au avut COVID-19, indiferent daca au avut nevoie sau nu de spitalizare, continua sa prezinte simptome, inclusiv oboseala, simptome respiratorii si neurologice.

OMS lucreaza cu Reteaua Tehnica Globala pentru Managementul Clinic al COVID-19, cercetatori si grupuri de pacienti din intreaga lume la proiectarea si efectuarea de studii pe pacienti dincolo de evolutia acuta a bolii pentru a intelege proportia pacientilor care au efecte pe termen lung, cat timp persista si de ce apar. Aceste studii vor fi utilizate pentru a dezvolta informatii suplimentare pentru ingrijirea pacientului.

Atat izolarea, cat si carantina sunt metode de prevenire a raspandirii COVID-19.

Carantina este utilizata pentru oricine intra in contact cu persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, care cauzeaza COVID-19, indiferent daca persoana infectata are sau nu simptome. Carantina inseamna sa ramaneti separat de ceilalti pentru ca ati fost expus la virus si puteti fi infectat. Carantinarea poate avea loc intr-o unitate desemnata sau acasa. Pentru COVID-19, aceasta inseamna sa ramaneti intro unitate sau acasa timp de 14 zile.

Izolarea este utilizata pentru persoanele cu simptome COVID-19 sau care au fost testate pozitiv. A fi izolat inseamna a fi separat de alte persoane, in mod ideal intr-o unitate medicala unde poti primi ingrijiri clinice. Daca izolarea intr-o unitate medicala nu este posibila si nu va aflati intr-un grup cu risc crescut de a dezvolta boli severe, izolarea poate avea loc si acasa. Daca aveti simptome, ar trebui sa ramaneti izolat cel putin 10 zile, plus inca 3 zile fara simptome. Daca sunteti infectat si nu dezvoltati simptome, ar trebui sa ramaneti izolat timp de 10 zile de la momentul testarii pozitive.

Daca ati fost expus la cineva cu COVID-19, va puteti infecta, chiar daca va simtiti bine.

Dupa expunerea la cineva care are COVID-19, procedati in felul urmator:

Sunati la furnizorul dvs. de asistenta medicala sau la linia de asistenta COVID-19 pentru a afla unde si cand sa faceti un test.
Respectatii procedurile pentru a opri raspandirea virusului.
Daca testarea nu este disponibila, ramaneti acasa si departe de altii timp de 14 zile.
In timp ce va aflati in carantina, nu mergeti la serviciu, la scoala sau in locuri publice. Rugati pe cineva sa va aduca provizii.
Pastrati cel putin o distanta de 1 metru fata de ceilalti, chiar si de membrii familiei dvs.
Purtati o masca pentru a-i proteja pe ceilalti, inclusiv daca/cand trebuie sa solicitati asistenta medicala.
Curatati-va frecvent mainile.
Stati intr-o camera separata de ceilalti membri ai familiei si, daca nu este posibil, purtati o masca.
Pastrati camera bine ventilata.
Daca impartiti o camera, pastrati o distanta de cel putin 1 metru intre paturi.
Monitorizati-va daca exista simptome timp de 14 zile.
Ramaneti pozitiv pastrand legatura cu cei dragi prin telefon sau online si facand miscare acasa.
Daca locuiti intr-o zona cu malarie sau febra dengue, solicitati ajutor medical daca aveti febra. In timp ce calatoriti catre si de la unitatea de sanatate si in timpul ingrijirii medicale, purtati o masca, pastrati cel putin 1 metru distanta de alte persoane si evitati atingerea suprafetelor cu mainile. Acest lucru se aplica adultilor si copiilor.

Timpul de la expunerea la COVID-19 pana la momentul in care incep simptomele este, in medie, de 5-6 zile si poate varia de la 1 la 14 zile. Acesta este motivul pentru care persoanele care au fost expuse virusului sunt sfatuite sa ramana acasa si sa stea departe de altii, timp de 14 zile, pentru a preveni raspandirea virusului, mai ales in cazul in care testarea nu este disponibila.

Da. Exista trei vaccinuri COVID-19 pentru care anumite autoritati nationale de reglementare au autorizat utilizarea acestora. Niciunul nu a primit inca autorizatia WHO EUL/PQ, dar ne asteptam la o evaluare a vaccinului Pfizer pana la sfarsitul lunii decembrie si pentru alte vaccinuri dupa aceea.

Studii ample pe 5 rezultate privind eficacitatea si siguranta candidatilor la vaccinuri, inclusiv aceste trei (si pentru Moderna si AstraZeneca), au fost raportate public prin comunicate de presa, dar doar unul (AstraZeneca) a publicat rezultate in literatura de specialitate. Ne asteptam la mai multe astfel de rapoarte in viitorul apropiat. Este probabil ca unele vaccinuri sa fie supuse autoritatilor de reglementare pentru aprobare.
Odata ce vaccinurile s-au dovedit sigure si eficiente, acestea trebuie aprobate de catre autoritatile nationale de reglementare, fabricate conform standardelor exacte si distribuite. OMS lucreaza cu parteneri din intreaga lume pentru a ajuta la coordonarea etapelor cheie in acest proces, inclusiv pentru a facilita accesul echitabil la vaccinuri COVID-19 sigure si eficiente pentru miliarde de oameni care vor avea nevoie de ele.

Daca aveti simptome care sugereaza COVID-19, sunati la furnizorul dvs. de asistenta medicala sau la linia de asistenta COVID-19 pentru instructiuni si aflati cand si unde sa faceti un test, stati acasa 14 zile departe de altii si monitorizati-va starea de sanatate.

Daca aveti dificultati de respiratie, durere sau presiune in piept, solicitati imediat asistenta medicala la un centru medical. Sunati in prealabil furnizorul de servicii medicale sau linia de asistenta telefonica in avans pentru a va orienta catre unitatea medicala potrivita.

Daca locuiti intr-o zona cu malarie sau febra dengue, solicitati asistenta medicala daca aveti febra.

Daca autoritaiile locale va recomanda vizitarea unui centru medical pentru testare, evaluare sau izolare, purtati o masca medicala in timp ce calatoriti catre si de la unitate si in timpul ingrijirii medicale. De asemenea, pastrati cel putin o distanta de 1 metru fata de alte persoane si evitati atingerea suprafetelor cu mainile. Acest lucru se aplica adultilor si copiilor.

Oamenii de stiinta din intreaga lume lucreaza pentru a gasi si dezvolta un tratament pentru COVID-19.

Ingrijirea optima de sustinere include oxigenul pentru pacientii grav bolnavi si cei care sunt expusi riscului de boli severe si suport respirator mai avansat, cum ar fi ventilatia pentru pacientii bolnavi grav.

Dexametazona este un corticosteroid care poate ajuta la reducerea perioadei de timp pe un ventilator si la salvarea vietii pacientilor cu boli grave si critice.

Rezultatele din Studiul de Solidaritate al OMS au indicat faptul ca remdesivir, hidroxiclorochina, lopinavir/ritonavir si interferon par sa aiba un efect redus sau deloc asupra mortalitatii de 28 de zile sau asupra evolutiei spitalicesti a COVID-19 la pacientii spitalizati.

Nu s-a demonstrat ca hidroxiclorochina ar oferi vreun beneficiu pentru tratamentul COVID-19.

OMS nu recomanda automedicatia cu niciun medicament, inclusiv antibiotice, ca prevenire sau vindecare pentru COVID-19. OMS coordoneaza eforturile de a dezvolta tratamente pentru COVID-19 si va continua sa ofere informatii noi pe masura ce acestea vor fi disponibile.

Antibioticele nu actioneaza impotriva virusilor; ele actioneaza doar asupra infectiilor bacteriene. COVID-19 este cauzat de un virus, astfel incat antibioticele nu functioneaza. Antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament al COVID-19.

In spitale, medicii vor folosi uneori antibiotice pentru a preveni sau trata infectiile bacteriene secundare care pot fi o complicatie a COVID-19 la pacientii grav bolnavi. Acestea ar trebui utilizate numai conform instructiunilor unui medic pentru a trata o infectie bacteriana.

Preventie Covid-19


Testare


Oricine are simptome trebuie testat, ori de cate ori este posibil. Persoanele care nu prezinta simptome, dar care au avut un contact direct cu cineva care este sau poate a fost infectat, pot lua in considerare si testarea – contactati autoritatile locale de sanatate si urmati instructiunile acestora.

In timp ce o persoana asteapta rezultatele testelor, aceasta ar trebui sa ramana izolata de ceilalti. In cazul in care capacitatea de testare este limitata, trebuie efectuate mai intai teste pentru cei cu risc mai mare de infectie, cum ar fi personalul din domeniul sanatatii, si pentru cei cu risc crescut datorita unor boli grave, cum ar fi persoanele in varsta, in special persoanele care locuiesc in resedinte pentru batrani sau in locuri de ingrijire a persoanelor.

In majoritatea situatiilor, un test molecular este utilizat pentru a detecta SARS-CoV-2 si pentru a confirma infectia. Reactia in lant a polimerazei (PCR) este cel mai frecvent test molecular utilizat. Probele sunt colectate din nas si/sau gat cu un tampon. Testele moleculare detecteaza virusul din proba prin amplificarea materialului genetic viral la niveluri detectabile. Din acest motiv, se foloseste un test molecular pentru a confirma o infectie activa, de obicei in cateva zile de la expunere si in timpul aparitiei simptomelor.

Testele rapide de antigen (uneori cunoscute si sub numele de test de diagnostic rapid) detecteaza proteinele virale (cunoscute sub numele de antigeni). Probele sunt colectate din nas si/sau gat cu un tampon. Aceste teste sunt mai ieftine decat PCR si vor oferi un rezultat mai rapid, desi sunt in general mai putin precise. Aceste teste au cel mai bun rezultat atunci cand exista mai multi virusi care circula in comunitate si cand sunt prelevate de la un individ in timpul in care virusul este cel mai infectios.

Testele de anticorpi ne pot spune daca cineva a avut o infectie in trecut, chiar daca nu a avut simptome. De asemenea, cunoscute sub numele de teste serologice si efectuate de obicei pe o proba de sange, aceste teste detecteaza anticorpii produsi ca raspuns la o infectie. La majoritatea oamenilor, anticorpii incep sa se dezvolte dupa cateva zile pana la saptamani si pot indica daca o persoana a avut o infectie in trecut. Testele de anticorpi nu pot fi utilizati pentru a diagnostica COVID-19 in stadiile incipiente ale infectiei sau bolii, dar pot indica daca cineva a avut sau nu boala in trecut.

Despre vaccin


Da. Exista trei vaccinuri COVID-19 pentru care anumite autoritati nationale de reglementare au autorizat utilizarea acestora.

Da. Exista trei vaccinuri COVID-19 pentru care anumite autoritati nationale de reglementare au autorizat utilizarea acestora.

Vaccinurile achiziționate de Comisia Europeană
Vaccinurile cu acid nucleic (ARNm)
BioNTech/Pfizer
Moderna
CureVac
Acest tip de vaccin conține o parte din „instrucțiunile” virusului care cauzează COVID-19. Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică acestui virus.

Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism și va reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Vaccinurile pe bază de proteine virale
Sanofi/GSK
Acest tip de vaccin conține fragmente ale unei proteine specifice virusului.

Fragmentele sunt suficiente pentru ca sistemul imunitar al persoanei vaccinate să înțeleagă că proteina unică respectivă nu ar trebui să fie prezentă în organism și să reacționeze producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Vaccinurile cu vector viral
AstraZeneca
Johnson & Johnson
Acest tip de vaccin utilizează un virus diferit, inofensiv, pentru a transmite „instrucțiunile” virusului care cauzează COVID-19.

Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică virusului care cauzează COVID-19.

Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism și va reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Dacă persoana vaccinată este expusă ulterior la virusul care cauzează COVID-19, sistemul natural de apărare va recunoaște proteina specifică pentru COVID-19. Mijloacele de apărare ale organismului sunt gata să ucidă virusul și să îl împiedice să pătrundă în celule sau să se răspândească și mai mult.